Depresia si sindromul "burn-out"
Sindromul burn-out a fost identificat şi descris prima dată de către Freudenberger în 1974.
Iniţial acest sindrom a fost descris în rândul voluntarilor ce activau în cadrul unor organizaţii umanitare. În 1983 Maslach defineşte SBO ca fiind "un sindrom al extenuării emoţionale, a depersonalizării şi a reducerii împlinirilor profesionale, sindrom care apare în rândul persoanelor ce desfăşoară activităţi umanitare". În 1988 Pines şi Aaronson extind sfera de apariţie şi identificare a acestui sindrom şi la alte categorii profesionale pentru ca în 1994 Karazman să utilizeze această definiţie şi în cadrul personalului medical.
SBO in Europa Studiile efectuate în Europa de Vest privind nivelul SBO evidenţiază o creştere a acestuia in randul medicilor. Este de remarcat faptul că în urma unui astfel de studiu din anul 2001 la care au participat 92% din medicii belgieni, studiu ce a demonstrat că mai mult 50% din medici prezintă simtomatologia SBO, a avut ca urmări 2 interpelări în parlamentul belgian şi un comunicat oficial din partea ministerului sănătăţii din Belgia. Una din cauzele cresterii SBO in Europa de Vest ar fi tehnicizarea excesivă a medicinei actuale, tehnicizare ce se interpune între medic şi pacient diluând umanitarismul şi empatia medicului.
SCOPUL STUDIULUI
Scopul acestui studiu a fost de a identifica nr de cazuri de SBO în rândul medicilor de familie din Romania. Utilizând chestionarul pentru SBO am dorit de asemenea să evidenţiem problemele pe care le întâmpină medicii de familie în activitatea lor si nr de ore de lucru al acestora/zi. 5.
MATERIAL SI METODA
Pentru realizarea acestui studiu s-a utilizat un chestionar cu 48 de itemi (definiţii) care au fost grupate câte 4 în 12 seturi. Fiecare set de 4 itemi corespunde unei probleme ce poate apărea în activitatea profesională: neputinţă/neajutorare, lipsa informaţiilor, conflict, echipă slabă de lucru, suprasarcină, plictiseală, feedback deficitar, pedeapsă, înstrăinare/alienare, ambiguitate, lipsa aprecierilor/a răsplatei şi conflictul valorilor. Fiecare item trebuia notat cu o notă între 1 şi 9 în funcţie de frecvenţa cu care problema respectivă este întâlnită în practică de către medicul de familie (1 - rareori şi 9 - constant). Prin adunarea tuturor notelor s-a obţinut un scor final ce a permis identificarea nivelului de manifestare a SBO: 48-168 puncte – un nivel scăzut, 149-312 – un nivel moderat şi 313-432 - nivel ridicat. 6.
Au fost chestionati un nr de 162 de medici de familie din Romania, iar rezultatele obtinute au fost analizate in functie de mediul de lucru, starea civila, nr de pacienti asigurati/lista, varsta si sex, in incercarea de a gasi un factor agravant pt SBO. 7.
38.3 11.7 50 SCOR MIC SCOR INALT SCOR MEDIU 8.
urban/rural Scor scazut Scor mediu Scor inalt
URBAN 38,6% 50,0% 11,4%
RURAL 37,8% 50,0% 12,2% 9.
stare civila Nivel scazut Nivel mediu Nivel inalt CASATORITI 38,7% 46,8% 14,5% NECASATORITI 38,9% 55,6% 5,5% DIVORTATI 40,0% 55,0% 5,2% 10.
Varsta medicilor Nivel scazut Nivel mediu Nivel inalt < 35 ani 22,2% 55,6% 22,2% 35 – 50 ani 40,5% 45,9% 13,6% > 50 ani 40,5% 50,6% 10,3% 12. REZULTATELE STUDIULUI 6 sex Nivel scazut Nivel mediu Nivel inalt Barbati 33,3% 56,4% 10,3% Femei 40,6% 46,4% 13,0% 13. REZULTATELE STUDIULUI 7 cele mai severe dificultati 1. Regulile se schimbă sistematic – 6,9 2. Sunt legat de serviciului meu fără altă opţiune – 6,3 3. Am prea multe de făcut în prea puţin timp – 6,2 14. REZULTATELE STUDIULUI 8 - nr ore de lucru/zi < 7 ore 7 ore 8 ore 9 ore 10 ore >10 ore 8,6% 16,7% 19,7% 23,5% 16,7% 14,8 % 15.
DISCUTII
1 Din rezultatele studiului se observa ca cca 1/2 din medicii de familie cuprinsi in studiu prezinta un scor mediu SBO, iar un procent variabil (de la 5% pana la 22,2%) prezinta un nivel ridicat SBO. Cei mai afectati de SBO sunt femeile < 35 de ani, cu un nr de pacienti asigurati < 1800, casatorite. 16.
Spre deosebire de Europa de Vest unde principala cauza a SBO pare a fi tehnicizarea excesiva medicinii de familie, acuzele medicilor de familie din Romania se indreapta spre ambiguitatea normelor, neputinta de a schimba in bine sistemul si suprasarcina de la serviciu. 17.
Suprasarcina iese in evidenta si studiind nr de ore lucrate/zi la serviciu, unde se observa ca 3/4 din medicii de familie chestionati lucreaza peste cele 7 ore normate de ITM pt medici, cel mare procent de medici de familie lucrand 9 ore/zi (23,5%). Acest fapt este explicat cu usurinta prin faptul ca medicii de familie au fost privatizati (fortat) acum avand de adminstrat si cabinetul medical, cu angajati, facturi de plata, intretinere, etc. etc., nu doar de manageriat cazurile medicale. 18.
Chestionarul utilizat are şi scurte indicaţii terapeutice în funcţie de scorul obţinut de către subiecţi. Pentru un scor mediu al SBO, similar celui obţinut de majoritatea medicilor de familie din lotul chestionat, indicaţia chestionarului este "realizarea unui plan pentru corectarea problemelor". Considerăm că această indicaţie este corectă. 19.
CONCLUZII
Este nevoie de o schimbare in sistem pt a corecta aceasta situatie.
Bibliografie
1. Atance M. - Epidemiologic aspects of the Burnout Syndrome in Hospital Personnal, Revista Espaniol Saludad Publica , 1997, vol. 71, pag 293-303;
2. Deborah Brauser, Impact of Burnout: Clinicians Speak Out, http://www.medscape.com/familymedicine, 10 Februarie 2015;
3. Goron Maria - Suprasolicitarea medicului de familie, Viaţa Medicală, 2003, vol. 8 pag.8
4. Langle A. - Burnout - Existential Meaning and Possibilities of Prevention, European Psychotherapy Revue, 2003, vol. 4, pag. 107-121;
5. Lăzărescu D. - Medicina de plăcere, Viaţa Medicală, 2004, vol. 42, pag. 5
6. Pam Harrison, US Physicians Suffer More Burnout Than Other Workers, http://www.medscape.com/familymedicine, 22 August 2012;
7. Popa-Nedelcu Maria - Sindromul Burnout in Romania, Viaţa Medicală, 2003, vol.4, pag. 5
8. Potter Beverly - Common Signs of Burnout, http://www.drpotter.com/;
9. Robert M. Centor, MD; Robert W. Morrow, MD; Roy M. Poses, MD; Charles P. Vega, MD - Doc Burnout -- Worse Than Other Workers', http://www.medscape.com/familymedicine,
10. Werner A., de Walk M.M.A. - Burnout in Medical Professionals, http://www.intermedic.nl/
Iniţial acest sindrom a fost descris în rândul voluntarilor ce activau în cadrul unor organizaţii umanitare. În 1983 Maslach defineşte SBO ca fiind "un sindrom al extenuării emoţionale, a depersonalizării şi a reducerii împlinirilor profesionale, sindrom care apare în rândul persoanelor ce desfăşoară activităţi umanitare". În 1988 Pines şi Aaronson extind sfera de apariţie şi identificare a acestui sindrom şi la alte categorii profesionale pentru ca în 1994 Karazman să utilizeze această definiţie şi în cadrul personalului medical.
SCOPUL STUDIULUI
Scopul acestui studiu a fost de a identifica nr de cazuri de SBO în rândul medicilor de familie din Romania. Utilizând chestionarul pentru SBO am dorit de asemenea să evidenţiem problemele pe care le întâmpină medicii de familie în activitatea lor si nr de ore de lucru al acestora/zi. 5.
MATERIAL SI METODA
Pentru realizarea acestui studiu s-a utilizat un chestionar cu 48 de itemi (definiţii) care au fost grupate câte 4 în 12 seturi. Fiecare set de 4 itemi corespunde unei probleme ce poate apărea în activitatea profesională: neputinţă/neajutorare, lipsa informaţiilor, conflict, echipă slabă de lucru, suprasarcină, plictiseală, feedback deficitar, pedeapsă, înstrăinare/alienare, ambiguitate, lipsa aprecierilor/a răsplatei şi conflictul valorilor. Fiecare item trebuia notat cu o notă între 1 şi 9 în funcţie de frecvenţa cu care problema respectivă este întâlnită în practică de către medicul de familie (1 - rareori şi 9 - constant). Prin adunarea tuturor notelor s-a obţinut un scor final ce a permis identificarea nivelului de manifestare a SBO: 48-168 puncte – un nivel scăzut, 149-312 – un nivel moderat şi 313-432 - nivel ridicat. 6.
Au fost chestionati un nr de 162 de medici de familie din Romania, iar rezultatele obtinute au fost analizate in functie de mediul de lucru, starea civila, nr de pacienti asigurati/lista, varsta si sex, in incercarea de a gasi un factor agravant pt SBO. 7.
38.3 11.7 50 SCOR MIC SCOR INALT SCOR MEDIU 8.
urban/rural Scor scazut Scor mediu Scor inalt
URBAN 38,6% 50,0% 11,4%
RURAL 37,8% 50,0% 12,2% 9.
stare civila Nivel scazut Nivel mediu Nivel inalt CASATORITI 38,7% 46,8% 14,5% NECASATORITI 38,9% 55,6% 5,5% DIVORTATI 40,0% 55,0% 5,2% 10.
Varsta medicilor Nivel scazut Nivel mediu Nivel inalt < 35 ani 22,2% 55,6% 22,2% 35 – 50 ani 40,5% 45,9% 13,6% > 50 ani 40,5% 50,6% 10,3% 12. REZULTATELE STUDIULUI 6 sex Nivel scazut Nivel mediu Nivel inalt Barbati 33,3% 56,4% 10,3% Femei 40,6% 46,4% 13,0% 13. REZULTATELE STUDIULUI 7 cele mai severe dificultati 1. Regulile se schimbă sistematic – 6,9 2. Sunt legat de serviciului meu fără altă opţiune – 6,3 3. Am prea multe de făcut în prea puţin timp – 6,2 14. REZULTATELE STUDIULUI 8 - nr ore de lucru/zi < 7 ore 7 ore 8 ore 9 ore 10 ore >10 ore 8,6% 16,7% 19,7% 23,5% 16,7% 14,8 % 15.
DISCUTII
1 Din rezultatele studiului se observa ca cca 1/2 din medicii de familie cuprinsi in studiu prezinta un scor mediu SBO, iar un procent variabil (de la 5% pana la 22,2%) prezinta un nivel ridicat SBO. Cei mai afectati de SBO sunt femeile < 35 de ani, cu un nr de pacienti asigurati < 1800, casatorite. 16.
Spre deosebire de Europa de Vest unde principala cauza a SBO pare a fi tehnicizarea excesiva medicinii de familie, acuzele medicilor de familie din Romania se indreapta spre ambiguitatea normelor, neputinta de a schimba in bine sistemul si suprasarcina de la serviciu. 17.
Suprasarcina iese in evidenta si studiind nr de ore lucrate/zi la serviciu, unde se observa ca 3/4 din medicii de familie chestionati lucreaza peste cele 7 ore normate de ITM pt medici, cel mare procent de medici de familie lucrand 9 ore/zi (23,5%). Acest fapt este explicat cu usurinta prin faptul ca medicii de familie au fost privatizati (fortat) acum avand de adminstrat si cabinetul medical, cu angajati, facturi de plata, intretinere, etc. etc., nu doar de manageriat cazurile medicale. 18.
Chestionarul utilizat are şi scurte indicaţii terapeutice în funcţie de scorul obţinut de către subiecţi. Pentru un scor mediu al SBO, similar celui obţinut de majoritatea medicilor de familie din lotul chestionat, indicaţia chestionarului este "realizarea unui plan pentru corectarea problemelor". Considerăm că această indicaţie este corectă. 19.
CONCLUZII
Este nevoie de o schimbare in sistem pt a corecta aceasta situatie.
Bibliografie
1. Atance M. - Epidemiologic aspects of the Burnout Syndrome in Hospital Personnal, Revista Espaniol Saludad Publica , 1997, vol. 71, pag 293-303;
2. Deborah Brauser, Impact of Burnout: Clinicians Speak Out, http://www.medscape.com/familymedicine, 10 Februarie 2015;
3. Goron Maria - Suprasolicitarea medicului de familie, Viaţa Medicală, 2003, vol. 8 pag.8
4. Langle A. - Burnout - Existential Meaning and Possibilities of Prevention, European Psychotherapy Revue, 2003, vol. 4, pag. 107-121;
5. Lăzărescu D. - Medicina de plăcere, Viaţa Medicală, 2004, vol. 42, pag. 5
6. Pam Harrison, US Physicians Suffer More Burnout Than Other Workers, http://www.medscape.com/familymedicine, 22 August 2012;
7. Popa-Nedelcu Maria - Sindromul Burnout in Romania, Viaţa Medicală, 2003, vol.4, pag. 5
8. Potter Beverly - Common Signs of Burnout, http://www.drpotter.com/;
9. Robert M. Centor, MD; Robert W. Morrow, MD; Roy M. Poses, MD; Charles P. Vega, MD - Doc Burnout -- Worse Than Other Workers', http://www.medscape.com/familymedicine,
10. Werner A., de Walk M.M.A. - Burnout in Medical Professionals, http://www.intermedic.nl/
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Vă rog trimiteti feedback-ul sau comentariile dvs.